Connect with us

Clujeni de 5 stele

Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură

Publicat


Pandemia de COVID 19 zguduie lumea. Combaterea noului coronavirus a determinat adoptarea de măsuri fără precedent pe întreg globul. Dar omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna. Şi aşa va fi în continuare, şi după acest hop al omenirii.

Unul dintre cei mai reputaţi virusologi din România, clujeanul Molnar Geza, ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.

Citește și Coronavirus: Evoluția COVID-19, pe zile, la persoanele infectate. Primele simptome și momentele critice până la vindecare

Este şi vina noastră, fiindcă barierele dintre umanitate şi lumea animală s-au restrâns

Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?

Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.

De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.

Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.

La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012  a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.

La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…

Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.

De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.

Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?

Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.

Sunt peste 20-30 de agenţi patogeni care se pregătesc să treacă la om

Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?

Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.

Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…

Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.

Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.

Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.

De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.

Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!

Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.

Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om. Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.

Citește și: ORDONANȚĂ MILITARĂ de restrangere a circulației. Se închid mall-urile, cabinetele stomatologice, se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv

Aceste microorganisme încearcă să se adapteze şi trec la om

Reporter: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.

Molnar Geza: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm.

Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin.

Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.

Reporter: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?

Molnar Geza: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.

Reporter: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?

Molnar Geza: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc.

Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…

Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub.

Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor.

Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.

Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează.

Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.

E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.

Reporter: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?

Molnar Geza: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.

Numărul de infectaţi va fi acelaşi, indiferent de strategie

Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?

Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.

Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.

Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….

Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.

Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.

A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.

Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.

Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.

Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România; virusul va ajunge la sate

Reporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?

Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu  şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.

Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?

Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.

Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.

Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?

Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.

Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.

Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.

Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.

Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.

Reporter: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?

Molnar Geza: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.

Lumea va fi din nou la fel ca până acum

Reporter: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?

Molnar Geza: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane.

Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor.

Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.

Reporter: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…

Molnar Geza: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus.

Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat.

Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.

În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.

*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.

Interviu realizat de Marius Avram

sursa foto: evz



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Accident cu 4 mașini pe Calea Turzii. Trafic blocat

Publicat

De

accident 4 mașini Calea Turzii

Un accident rutier cu 4 mașini implicate a avut loc, luni dimineață, pe Calea Turzii din Cluj-Napoca, traficul rutier fiind blocat pe relația Centru-cartierul Zorilor.

Din primele informații ale ISU Cluj, nicio persoană nu a rămas încarcerată.

”Evitați zona Piața Cipariu – Calea Turzii -Zorilor”, au atras atenția șoferii aflați în trafic.

Update:

„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe Calea Turzii. Din primele date, este vorba despre o tamponare între 5 autoturisme.

Echipajele operative au găsit la fața locului 8 persoane care au reușit să iasă singure afară din autoturisme. Până acum, o femeie de aproximativ 55 de ani a primit îngrijiri medicale și a fost deja transportată la spital. O altă femeie primește în acest moment îngrijiri medicale. Celelalte persoane nu au solicitat până acum asistență medicală”, a transmis ISU Cluj.

Sursa foto: Info Trafic Cluj-Napoca – Facebook

accident 4 mașini Calea Turzii

accident 4 mașini calea Turzii

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Copil pe trotinetă, lovit de mașină pe o trecere de pietoni în Cluj-Napoca. A intervenit SMURD

Publicat

De

copil pe trotinetă accident

Un copil pe trotinetă a fost lovit de o mașină, luni dimineață, pe trecerea de pietoni din Piața Ștefan cel Mare, aproape de Bastionul Croitorilor, conform unor martori.

Din primele informații, copilul primește îngrijiri medicale din partea unui echipaj SMURD, minorul fiind conștient și cooperant.

La spital

”Acuză dureri la membrele superioare și inferioare și, cel mai probabil, va fi transportat la spital”, au spus pompierii clujeni.

Mașina este înmatriculată în județul Harghita.

Vom reveni cu detalii.

 

copil pe trotinetă accident

copil pe trotinetă accident

Citește mai departe

EVENIMENT

Creşte violenţa în familie. Clujul, printre judeţele în care au fost emise 2.025 de instrumente de protecţie pentru victime

Publicat

De

violenta bataie pixabay (2)

Potrivit Poliţiei Române, în ţară au fost emise 1.912 ordine de protecţie provizorii pentru violenţă în familie, iar Clujul se numără printre judeţele în care au fost emise 2.25 de instrumente SIMEde protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 1.074 de ordine de protecţie provizorii şi 951 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).

SIME este un ansamblu integral de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

 

1.912 ordine de protecţie provizorii în ţară, în două luni

În primele 2 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 1.912 ordine de protecţie provizorii, 760 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 19.077 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 9.570 în mediul urban şi 9.507 în mediul rural.

La nivel naţional, în primele 2 luni ale 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 6,3%, faţă de primele 2 luni ale anului 2023, de la 8.719 la 9.272 de fapte.

Un număr mai mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În acelaşi timp, indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română.

Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violenţe (de la 5.309 la 5.516 fapte) şi ameninţare (de la 992 la 1.194 de fapte).

Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” –  60 %  (5.516 fapte) şi ,,ameninţarea” – 13% (1.194 de fapte), acestea împreună reprezentând 73% din total.

După locul comiterii, 5.122 de infracţiuni au fost comise în mediul urban, 4.147 în mediul rural, 7.632 la domiciliu şi 1.640 în spaţiul public.

În primele 2 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (9.428) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (9.810).

Victime: 1.702 bărbaţi, 6.579 femei, iar 1.529 minori

Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 1.702 sunt bărbaţi, 6.579 sunt femei, iar 1.529 sunt minori.

În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 1.977 de ordine de protecţie, 760 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 743 de infracţiuni, dintre care 460 în mediul urban şi 283 în mediul rural.

La nivel naţional, au fost emise 1.912 ordine de protecţie provizorii, 760 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.

Din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise, 1.728 au fost confirmate de unităţile de parchet (90%).

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 138 de infracţiuni, dintre care 84 în mediul urban şi 54 în mediul în rural.

Clujul, printre judeţele în care au fost emise 2.025 de instrumente de protecţie pentru victime

În primele 2 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Bacău, Braşov, Cluj, Călăraşi, Caraş – Severin, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui, unităţi care au intrat în etapa I-a, respectiv etapa a II-a a Proiectului pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 2.025 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 1.074 de ordine de protecţie provizorii şi 951 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).

În 206 situaţii, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 10,2% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, au fost înregistrate în total 153 de infracţiuni, dintre care 6 de distrugere, 93 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 54 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.

Pentru 10 dintre persoanele cercetate pentru aceste infracţiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 7 reţineri, o arestare preventivă şi 2 măsuri de control judiciar.

Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.

IME este un ansamblu integral de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale”, informează Poliţia Română.

 

Citește mai departe

CULTURA

Buna Vestire, sărbătoare mare în Postul Paștelui, pe 25 martie. Obiceiuri și superstiții. 18 ani de Mitropolie la Cluj

Publicat

Buna Vestire

Buna Vestire, sărbătoare mare în Postul Paștelui: este marcată în Calendarul Creștin Ortodox 2024 pe 25 martie. Buna Vestire este una dintre cele mai importante sărbători din Postul Paștelui.

Buna Vestire sau popular Ziua Cucului sau Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Bună Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului potrivit crestinortodox.ro.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

Sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină şi sosirea rândunelelor, dar și primul cântat al cucului, zi numită în calendar Ziua Cucului.

Buna Vestire în calendarul popular

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului, pentru că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.

De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toți oamenii îmbrăcați in haine curate, joviali, veseli, cu bani în buzunare și cu stomacul plin.

Dacă oamenii nu ar îndeplini cu strictețe aceste ritualuri se credea că respectivii nu se vor putea bucura de toate bogățiile pe care anul urma sa le aducă.

Cum va fi vremea de Buna Vestire așa va fi și de Paște

Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă.

În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.

Se spune că, dacă în ziua de Blagoveștenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun.

Superstiții de Buna Vestire. Ce nu ai voie sa faci

Sunt păstrate și transmise de-a lungul vremii mai multe obiceiuri și superstiții de Buna Vestire.

De Buna Vestire, se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă.

Tradiţia populară spune că, dacă auzi cântecul cucului nemâncat şi fără niciun ban în buzunar, este un semn de rău augur.

În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri?”

Atunci când cântecul cucului răsună din partea stângă sau din spatele acelei persoane care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”.

Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „amenințau” cu toporul şi se stropeau cu țuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți şi le dau foc.

Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori.

Ce sa nu dai de pomană în de Buna Vestire

Este de evitat să oferiți ouă, carne, lapte sau alte alimente care nu sunt de post.

În această zi, se păstrează tradiția de a evita spălatul, călcatul și curățenia în casă, fiind considerate activități care ar putea atrage ghinionul.

De asemenea, în folclorul tradițional, există credința că semnul întâlnirii cu cucul în ziua de Buna Vestire poate fi un indicator al sorții viitoare a omului.

Dacă prima cântare a cucului este auzită pe stomacul gol și este percepută ca venind din spatele persoanei, acesta ar fi un semn rău.

În tradiția populară, data de 25 martie este asociată cu numărătoarea cântecului cucului și interpretarea acestuia în legătură cu durata vieții.

Se spune că numărul de cântece ale cucului ascultate în această zi ar putea oferi indicii cu privire la câți ani mai avem de trăit

Ce este bine să faci de Buna Vestire pe 25 martie

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii.

În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina viței-de-vie, pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

Mesaje de Buna Vestire

Buna Vestire să vă aducă iubire în inimă, realizări şi multă fericire!

Sfânta zi a Bunei Vestiri să vă aducă în viață pace și liniște, iubire și sănătate, credință și speranță, înțelegere și armonie, iar Maica Domnului să vă apere de toate relele știute și neștiute!

Sfânta zi a Bunei vestiri să va aducă iubire şi sănătate, credinţă şi speranţă, înţelegere şi armonie.

Buna Vestire să vă aducă linişte în suflet, pace şi speranţă!

În ziua sfântă de Buna Vestire să aveți parte doar de bine! Din cer!

Maica Domnului să vă apere de toate relele știute și neștiute.

O zi de Buna Vestire binecuvântată, sub ocrotirea Maicii Domnului!

Sărbătoarea de astăzi să-ți indice drumul acolo unde nu există niciun cuvânt „tristețe” și unde domină dragostea!

Sfânta zi a Bunei Vestiri să vă aducă în viață, pace și liniște, iubire și sănătate, lumină și bucurii, credință și speranță, înțelegere și armonie, iar Maica Domnului să vă apere de toate relele știute și neștiute.

18 ani de Mitropolie la Cluj

La sărbătoarea Bunei Vestiri, luni, 25 martie 2024, ierarhii din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului vor sluji după următorul program:

Înaltpreasfințitul Părinte Andreei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte PETRONIU, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, și Preasfinţitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, la Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca, cu prilejul hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului și împlinirii a 18 ani de la reînființarea mitropoliei de obârșie ștefaniană.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax