Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, lansează un atac dur asupra modului în care guvernanții au „reumflat” aparatul bugetar, după reformele dure aplicate în perioada în care era prim-ministru.

Edilul clujean susține că multe dintre măsurile de eficientizare luate de guvernul său au fost anulate în anii care au urmat, iar efectele se resimt din plin astăzi.

„Noi avem, printr-o ordonanță pe care am dat-o ca prim-ministru în 2011, un normativ de personal, și am spus: o primărie peste 300.000 de locuitori poate să aibă 890 de angajați, o primărie de comună, până la atâția angajați, deci noi avem niște normative de personal pe care de atunci nu le-a anulat nimeni, sunt în vigoare și astăzi. De ce oare la nivel național nu au făcut, după ce am plecat, pentru ministere, pentru agenții guvernamentale, pentru companii de stat la fel? Să știi clar, un minister poate avea maxim atâția angajați, o agenție poate avea maxim atâția angajați. Pentru că de acolo s-a umflat birocratic cu număr de personal, pentru că nu au niciun fel de limită”, a declarat Emil Boc, la Ziua Live.

„Zece ani mai târziu, vorbim exact de ce am făcut eu în guvern”

Fostul premier avertizează că restructurările anunțate în prezent riscă să fie doar o soluție temporară, dacă nu sunt protejate de voința politică a celor care vor veni la guvernare în viitor.

„Ce se întâmplă acum ar trebui să fie o lecție pentru viitor, să învețe din trecut și să se uite în viitor. Acum, din nou, vor fi restructurări ale statului. Nu veniți peste patru ani să repuneți la loc, pentru că atunci peste zece ani, din nou, vom fi mai rău decât acum. Spun asta în cunoștință de cauză, pentru că am desființat și comasat peste 200 de agenții guvernamentale, le-au repus la loc și au creat mai multe; am desființat pensiile speciale cu excepția pensiilor magistraților, care nu mi-a permis Curtea Constituțională să le desființez, le-au repus și au creat mai multe; am avut 51 de secretari de sta într-un guvern cu 17 persoane, am ajuns la 180 de secretari de stat. Acum, zece ani mai târziu, vorbim exact de ceea ce am făcut eu în guvernul pe care l-am reprezentat”, a mai spus Boc.

„Orice partid care intră la guvernare trebuie să declare că nu se atinge de aceste lucruri”

Primarul atrage atenția că reformele dure și nepopulare trebuie păstrate și asumate pe termen lung, altfel „efortul va fi în zadar”. În consecință, fostul premier face apel la partidele care vor intra la guvernare să declare „în scris” că, timp de zece ani, nu se vor atinge de măsurile luate acum.

„Necazul este că acele lucruri grele făcute economic și plătite politic au fost anulate. Lecția care trebuie să fie acum este, cine va fi la guvernare, să declare în scris că zece ani nu se ating de măsurile luate acum, zeci ani nu le pun la loc. Pentru că, altfel, tot efortul pe care îl facem va fi à la Pirus. Din nou, peste zece ani, vom plânge în pumni și ne vom întreba cum a fost posibil să ajungem aici. Orice partid care intră la guvernare trebuie să declare că nu se atinge de aceste lucruri pe care le facem acum. Altfel, ne rezolvăm o problemă pe termen scurt care va reapărea peste zece ani”, a concluzionat edilul.

După ce aproape 50 de arhitecți, urbaniști și activiști au cerut Primăriei Cluj-Napoca, printr-o scrisoare deschisă, să cumpere Palatul Telefoanelor, primarul Emil Boc a reacționat, explicând de ce administrația locală nu poate interveni în acest moment.

Fosta clădire a Telekom, situată pe strada Octavian Petrovici nr. 2, a fost scoasă recent la licitație, cu un preț de pornire de peste 2,1 milioane de euro. Primarul Emil Boc arată că, în lipsa statutului de monument istoric, autoritățile nu pot aplica dreptul de preempțiune și, implicit, nu pot justifica legal achiziția clădirii din bani publici.

„Noi putem fi invitați dacă acea clădire este monument istoric și dacă acea clădire intră în procedură de vânzare, ni se cere nouă, consiliului județean, guvernului drept de preempțiune, dacă vrem să cumpărăm la prețul pe care are deja o ofertă. Atunci noi putem intra în discuție pentru a ne exercita dreptul de preempțiune. Deocamdată, nu am primit nicio solicitare, nicio chestiune în acest sens”, a explicat edilul, la Ziua Live.

„Noi nu intrăm la «bet» din-ăsta, ca la piață”

Emil Boc susține că Primăria nu poate interveni într-o eventuală achiziție a clădirii din strada Octavian Petrovici nr. 2 decât dacă aceasta este clasată ca monument istoric și dacă vânzarea se face prin exercitarea dreptului de preempțiune.

„Noi nu intrăm la «bet» din-ăsta, ca la piață, noi nu putem intra în așa ceva. Noi putem intra la exercitarea dreptului de preempțiune, pentru că altfel intrăm în scandal cu Curtea de Conturi și în altă logică. Acea clădire nu e monument istoric? Aceasta este prima întrebare, pentru că dacă este monument istoric, ei nu pot să o vândă decât după ce ne întreabă pe noi. Dacă nu e monument istoric, ok, piața liberă. Acolo nu vom putea intra”, a explicat edilul.

„Ce, am banii lui mama în buget? Acolo sunt bani publici”

Boc a spus că Primăria nu poate participa „la mezat” fără să știe prețul final sau fără o alocare bugetară clară.

„Există interes, dar dacă există drept de preempțiune. Așa am și spus, am declarat public, știu și colegii mei. Altfel, eu nu pot să știu la ce preț ajunge clădirea aia, dacă merge cineva la o licitație. Ce, eu am banii lui mama în buget? Acolo sunt bani publici, eu nu pot să mă duc așa, la mezat, fără să știu cât costă. Deci, dacă există însă preemțiunea, asta înseamnă că vine proprietarul și spune: «am acest preț, ori îl cumpărați voi, ori îl vând la privat». Așa se face la preemțiune, el vine deja cu un preț. Eu nu am prevedere bugetară să mă pot duce la o licitație de acest fel și nu am cadru legal să fac așa ceva, acoperit de buget. Când am o sumă fixă, pot merge”, a mai spus Emil Boc.

„Aș vrea să știu de ce nu este clasată ca monument istoric!”

Primarul Emil Boc a ridicat și problema neclasării Palatului Telefoanelor ca monument istoric, deși clădirea este emblematică pentru arhitectura brutalistă din România:  „Aș vrea să știu de ce nu este clasată ca monument istoric o clădire din centrul Clujului care reprezintă o epocă, e adevărat, stalinistă, o arhitectură specifică vremurilor în care a trăit acest oraș. Cum să nu fie monument istoric? Aș vrea să se verifice acest lucru, sincer”, a spus el.

Zeci de arhitecții cer clasarea și deschiderea către public

Într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj-Napoca, peste 50 de arhitecți, urbaniști și activiști clujeni cer municipalității achiziționarea Palatului Telefoanelor și transformarea sa într-un spațiu public, cultural sau comunitar. Clădirea, proiectată în anii ’60 de reputatul arhitect Vasile Mitrea, este considerată de semnatari reprezentativă pentru stilul brutalist și pentru arhitectura românească a perioadei socialiste.

Alternativ, semnatarii propun o achiziție în parteneriat între Primărie și universitățile clujene, în special UTCN, care deține deja imobile în zonă.

Clădirea a funcționat inițial ca centrală de telefonie, cu spații deschise publicului (ghișee și cabine) la parter. Deși nu este înregistrată în prezent ca monument istoric, arhitecții cer clasarea acesteia și păstrarea elementelor sale arhitecturale originale.

În prezent, procesul de vânzare prin licitație rămâne deschis pe piața liberă.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj anunță că a fost emisă avertizare RO-Alert în șase localități din județul Cluj, vizate de fenomene meteo extreme, valabilă în următoarea oră.

Localitățile Cășeiu, Mica, Dej, Cuzdrioara, Vad și Jichișu de Jos sunt vizate de o avertizare RO-Alert de fenomene meteorologice extreme, în următoarea oră.

„A fost transmis emis un mesaj de avertizare RO-Alert, valabil de la ora 14:25 până la ora 15:30.

Avertizarea cuprinde localitățile Cășeiu, Mica, Dej, Cuzdrioara, Vad, Jichișu de Jos. Se vor semnala grindină, averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie. Până acum nu au fost înregistrate solicitări”, a transmis ISU Cluj.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat, marți, o performanță administrativă și anume faptul că toate cele 75 de comune ale județului au fost dotate cu microbuze electrice școlare noi.

”Am mai câștigat ca urmare a economiilor realizate la licitațiile celorlalte microbuze, 29 cu 34, alte 3 prin PNRR pentru Mica, Mintiul Gherlii și Viișoara, și alte 6 prin AFM. Avem în plus 9 microbuze, ceea ce înseamnă un total de 72. La acestea se adaugă 9 cumpărate din bugetul județului Cluj, astfel că fost acoperite integral cu microbuze noi toate cele 75 de comune din județul Cluj.

Pentru următorii 5 ani aceste localități nu vor mai avea nevoie de microbuze școlare”, a spus Tișe.

Acesta  precizat că, în urma noilor dotări, nu vor mai fi primari care să spună că nu mai pot duce copiii la școală.