Jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu analizează, luni, în direct de la ora 12, în podcastul Contraste de pe Cluj24, rezultatele alegerilor prezidențiale.

Cei doi vor trece în revistă ziua votului de duminică și vor comenta rezultatele care au i-au trimis în turul 2 pe candidatul AUR, George Simion, și pe independentul Nicușor Dan.

Guvernatorul BNR a afirmat recent că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit constant de instituția pe care o conduce, dar a atras atenția asupra faptului că nici această stabilitate pe un termen atât de lung „nu este lucrul cel mai bun”.

Un semnal dat de banca centrală că ar putea urma un proces de depreciere a leului, în condițiile creșterii deficitelor gemene şi a incertitudinilor privind consolidarea fiscală.

Evoluția cursului va fi influențat de cine va câștiga scaunul de la Cotroceni. Victoria finală a unui candidat considerat „suveranist” ar putea grăbi ieșirile din piața valutară locală, așa cum s-a întâmplat când Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor din decembrie, ceea ce a făcut ca volumul mediu zilnic al tranzacţiilor să urce la un nivel de 3 miliarde euro.

ANALIZĂ. Evoluția leului va fi influențată de REZULTATUL prezidențialelor

Monitorizarea atentă a pieței, pentru a nu crea un factor suplimentar de presiune asupra procesului electoral, a „ridicat” cursul euro la un maxim de 4,9775 lei pentru ca vineri acesta să „scadă” la 4,9773 lei, iar cotația din piață a atins un maxim de 4,978 lei.

Participanții la sondajul realizat în luna martie de CFA România, anticipează depășirea pragului de 5 lei/euro. Astfel, cursul anticipat pentru orizontul următoarelor şase luni o valoare medie de 5,0311 lei/euro, cotație apropiată de cea din februarie care a fost de 5,0306 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni, valoarea anticipată este de 5,0735 lei/euro, comparativ cu 5,1015 lei/euro, la precedentul sondaj.

„Piața monetară a fost stabilă în ultimele ședințe”

Totodată, proiecțiile analiștilor bancari anticipează, de asemenea, o tendință de depreciere a leului, mai ales în a doua parte a anului, ceea ce ar urma să ridice media euro la sfârșitul anului la 5,05 – 5,06 lei.

Piața monetară a fost stabilă în ultimele ședințe. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Euro a închis săptămâna pe piețele americane la 1,1296 dolari, după ce a fluctuat vineri în culoarul 1,1273 – 1,1381 dolari. Evoluția a fost influențată datele economice fundamentale venite din Statele Unite, precum scăderea PIB-ului în primul trimestru cu 0,3%, față de aceeași perioadă din 2024, dar și înmulțirea cererilor săptămânale pentru ajutor de şomaj cât și încetinirea creșterii numărului locurilor de muncă de la 185.000 în martie la 177.000 în aprilie, în timp ce rata şomajului a rămas stabilă la 4,2%.

În schimb, inflaţia anuală din Germania a alunecat de la 2,3% în martie la 2,3% în martie iar economia zonei euro a crescut de la 0,2% în ultimul trimestru din 2024 la 0,4%, în primele trei luni din acest an.

„Bitcoin s-a apropiat de pragul de 100.000 dolari”

În piața locală, cursul dolarului s-a mișcat între 4,3711 și 4,3851 lei, maxim atins vineri.

Francul elvețian a închis săptămâna la 5,3330 lei iar lira sterlină la 5,8378 lei.

Amânarea implementării politicilor tarifare ale administrației de la Casa Albă a redus cererea de metal galben. După ce a atins în 22 aprilie un maxim de 3.499,70 dolari, uncia a scăzut vineri la 3.220,70 – 3.269,80 dolari, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 461,6339 lei la 460,2343 lei. Reamintim că recordul atins de gramul de aur a fost de 480,8399 lei.

La nivel săptămânal, bitcoin s-a apropiat de pragul de 100.000 dolari iar ethereum la depășit pe cel de 1.860 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 aprilie – 2 mai

Radu Georgescu

Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale de duminică, prezentate luni dimineață de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) după numărarea voturilor din toate secțiile de votare din România și diapora indică finaliștii care au intrat în turul 2: candidatul AUR, George Simion, și independentul Nicușor Dan.

Clasamentul candidaților este următorul

1. GEORGE-NICOLAE SIMION – 3.862.404 voturi (40,96%)

2. NICUŞOR-DANIEL DAN – 1.979.711 voturi (20,99%)

3. CRIN ANTONESCU – 1.892.925  voturi (20.07%)

4. VICTOR-VIOREL PONTA – 1.230.143 voturi (13,05%)

5. ELENA  LASCONI – 252.708 voturi (2,68%)

6. LAVINIA SANDRU – 60.679 voturi (0,64 %)

7. DANIEL FUNERIU – 49.602 voturi (0,53%)

8. CRISTIAN TERHES – 36.442 voturi (0,39%)

9. SEBASTIAN  POPESCU – 25.993 voturi (0,28%)

10. JOHN-ION BANU-MUSCEL – 22.020 voturi (0,23%)

11. SILVIU PREDOIU – 17.185 voturi (0.18%)

Prezența la vot în România a fost de 53,21%.

Președintele PSD Câmpia Turzii, Avram Gal, cere demisia din funcție a liderului partidului, Marcel Ciolacu, după rezultatul alegerilor prezidențiale, în urma cărpra candidatul Alianței România Înainte – PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, nu a intrat în turul 2.

Gal cere, de asemenea, demisiile președinților PNL, Cătălin Predoiu, și UDMR, Kelemen Hunor.

”Românii au votat. Din nou. La fel. Cu și mai multă claritate. Cu și mai multă furie democratică. Și au votat împotriva unei puteri care îi disprețuiește profund și îi subestimează constant. Iar mesajul din urne este fără echivoc: această clasă politică trebuie să plece. Nu doar înfrântă. Ci rușinată.
De data aceasta însă, voința poporului a fost de neoprit. Și a lovit exact acolo unde doare cel mai tare: în burta grea și arogantă a coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități, care a crezut că poate fenta istoria și democrația în numele „stabilității”.
Această coaliție monstruoasă, încropită nu din principii, ci din frică și calcule de birou, a aruncat în lupta pentru Cotroceni un personaj reciclat din trecut: Crin Antonescu. Candidat slab, obosit, golit de sens politic. Un nume care nu mai spune nimic, susținut de partide care nu mai reprezintă pe nimeni. Trei partide, trei mecanisme de propagandă, mii de primari, resurse uriașe, o presă obedientă și totuși… doar 20% din voturi. Asta da performanță de coaliție <<de guvernare>>”, a spus Gal.
Acesta consideră că Marcel Ciolacu, un ”monument ambulant de autosuficiență”, nu a fost doar liderul PSD în această campanie ci a fost ”simbolul absolut al aroganței puterii care râde în fața propriului popor”.

Ciolacu, profesionist în minciuni expirate

”În 2025 și, în campania pentru alegerile reluate, a râs. A făcut glume despre turul 2. A batjocorit românii în stradă, strigând ironic către ei – „Turul 2 înapoi!” – ca și cum ar fi fost un joc de societate sau o glumă internă de partid. De fapt, Ciolacu râdea pentru că nu credea nicio clipă că românii vor avea din nou curajul să-l sancționeze. Dar românii nu doar că l-au sancționat. L-au ridiculizat. L-au arătat cu degetul. L-au anulat electoral.
În două rânduri consecutive, coaliția PSD–PNL–UDMR–Minorități a fost respinsă de popor. Și în două rânduri, Ciolacu n-a avut decența minimă să-și asume nimic. Nici măcar propriile cuvinte. E deja un profesionist în promisiuni expirate, iar expresia lui favorită – „cum adică?” – a devenit emblematică pentru un mod de a face politică rupt complet de realitate, de simțul ridicolului și de România reală.
În mod normal, un lider care pierde în acest fel și care se face de râs în fața națiunii în două rânduri succesive nu mai rămâne nici măcar portar la sediul partidului. Dar Ciolacu? Ciolacu își face calcule. Încă”, a mai spus liderul PSD Câmpia Turzii.

Potrivit lui Avram Gal, în loc să-și prezinte demisiile în fața acestei umilințe, liderii coaliției păstrează un calm suspect, de parcă eșecul le dă încredere, de parcă 20% e o mare victorie, dacă te uiți din avion sau de pe baricadele aroganței.

Așteaptă demisii

”Ei bine, dragi lideri ai coaliției, dacă nu vă dați seama că acesta este sfârșitul unei epoci politice, permiteți-ne să vă spunem cu toată cordialitatea: nu TikTok-ul v-a doborât, nici rușii, nici teoriile conspirației – v-au doborât românii, cu ștampila pe buletinul de vot. V-au doborât oamenii din sate, din diaspora, din mediul urban și din generația care n-a prins anii ’90, dar a înțeles că voi nu mai aveți nimic de oferit.
Așa că, da, poate ar fi momentul să vă dați demisia. Nu cu lacrimi, nu cu discursuri, ci așa, simplu, în stilul în care ați și guvernat: fără orizont, fără asumare, fără viziune. Eventual cu un ultim „cum adică să plecăm?”, ca să rămână și un moment de antologie pentru manualele de rușine politică.
Așa că, domnilor Cătălin Predoiu, Marcel Colacu și Kelemen Hunor, e timpul să urmați exemplul propriilor eșecuri. Să plecați exact ca fosta conducere a PNL care a pierdut alegerile din decembrie. Nu cu valizele pline, ci cu capul plecat.
Iar dumneavoastră, domnule Ciolacu, poate e momentul să nu mai râdeți de oameni care cer votul înapoi. Poate e momentul să vă cereți scuze. Sau măcar să tăceți.
Românii v-au votat de două ori în jos. Nu le mai cereți a treia șansă”, a subliniat Gal.

Acesta susține că Antonescu n-a fost nici măcar un candidat, ci ”un obiect de muzeu politic, îmbrăcat în hainele statului, împins de la spate de trei partide obosite și o minoritate parlamentară aliniată la interes, vitrina unei coaliții decrepite, care a crezut că poate mima democrația încă o dată”.

Partidele să se reformeze

”Este nevoie, desigur, de partide politice într-o democrație. Însă este nevoie de partide vii, cu lideri reali, cu viziuni clare, nu de blocuri neomogene PSD–PNL–UDMR–Minorități, lipite cu scotch ideologic și menținute împreună doar pentru a ocoli voința populară. E timpul ca aceste partide să se reformeze, nu să se autoconserve. România are nevoie de o clasă politică reformată profund, nu de politicieni ca Ciolacu care pronunță limba română ca un elev repetențial și care nu înțelege diferența între „guvernare” și „capturarea statului”.
Și dacă partidele tradiționale vor să mai fie luate în serios, ar trebui să înceapă cu demisia imediată a liderilor care au eșuat: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor. Politic, electoral și moral, acest eșec e al lor. Când ai toată țara în buzunar și tot pierzi alegerile, poate că nu TikTok-ul e problema. Poate că tu ești.
Românii au vorbit. Clar, răspicat și pentru a doua oară la rând.
Acum e rândul sistemului să tacă. Și să plece”, a conchis președintele PSD Câmpia-Turzii.