30 decembrie 1947 – proclamarea Republicii și abdicarea forțată a Regelui Mihai

Astăzi se împlinesc 77 de ani de la abdicarea forţată a regelui Mihai şi instaurarea republicii în România. Semnătura de pe actul de abdicare a pus capăt monarhiei constituţionale instaurate la 10 mai 1866 şi reprezentate de Coroana de Oţel.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, moment ce a marcat trecerea României de la monarhie la republică sub influența bolșevică. Deși critici i-au reproșat regelui lipsa sacrificiului suprem, viața sa și a mamei sale erau deja în pericol, iar șantajul exercitat de comuniști a vizat uciderea a 1.000 de tineri arestați în urma unei manifestații pro-regale. Abdicarea regelui nu a fost un act voluntar, ci rezultatul unei amenințări brutale orchestrate de liderii comuniști Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Regele Mihai, izolat politic

România era deja sub ocupație sovietică din august 1944, iar regimul democratic fusese distrus treptat. În martie 1945, primul guvern comunist condus de Petru Groza s-a instalat la București, punând bazele unui regim totalitar. Regele Mihai, deși simbol al suveranității naționale, a fost treptat izolat politic.

În 1945, refuzul premierului Petru Groza de a demisiona l-a determinat pe Rege să inițieze o grevă regală, refuzând să semneze orice act guvernamental. Această poziție a mobilizat simpatia populației, culminând cu manifestații pro-monarhice reprimate violent. Cu toate acestea, în 1946, alegerile parlamentare au fost fraudate de comuniști, consolidându-le puterea și deschizând calea pentru eliminarea adversarilor politici. Partidele istorice au fost scoase în afara legii, iar liderii acestora au fost arestați.

Regele Mihai a semnat abdicarea

La întoarcerea sa în țară, pe 21 decembrie 1947, Regele Mihai a fost primit cu aparentă normalitate, însă presiunea asupra sa creștea. Pe 29 decembrie, a fost convocat la București de Petru Groza sub pretextul unei discuții urgente. A doua zi, la Palatul Elisabeta, regele a fost confruntat cu actul de abdicare și amenințat cu represalii grave. Telefoanele au fost întrerupte, palatul înconjurat de trupe, iar garda regală arestată. Sub presiunea directă și amenințarea cu un masacru, Regele Mihai a semnat abdicarea.

Imediat după abdicare, la doar câteva ore, a fost proclamată Republica Populară Română de către Marea Adunare Națională. Familia Regală a fost plasată sub strictă supraveghere și obligată să se pregătească pentru exil. În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai, alături de Regina-Mamă Elena, a părăsit România, pornind într-un exil forțat care avea să dureze decenii.

42 de ani în exil

După Revoluția din 1989, Regele Mihai, simbol al democrației și al unei Românii libere, a încercat să se întoarcă în țară, după un exil forțat de 42 de ani. Drumul către reconcilierea cu România a fost însă unul anevoios, presărat cu obstacole și refuzuri din partea noii clase politice.

Regele Mihai a întâmpinat o rezistență vehementă din partea regimului condus de Ion Iliescu. Perceput ca o amenințare la adresa legitimității noilor lideri politici, monarhul a fost împiedicat să revină în țară. În 1990, când a încercat pentru prima dată să intre pe teritoriul României, autoritățile i-au blocat accesul. În drumul său spre Curtea de Argeș, mașina regală a fost oprită pe autostrada București-Pitești și forțată să se întoarcă.

Primire triumfală din 1992

În 1992, cu ocazia Paștelui, autoritățile au permis Regelui să revină în țară pentru câteva zile. Vizita a culminat cu un moment istoric: la București, sute de mii de oameni au venit să-l întâmpine și să asculte discursul său. Popularitatea sa uriașă a scindat profund opinia publică și a creat tensiuni politice majore.

Pentru mulți români, Regele Mihai era simbolul continuității și al unei alternative democratice. Această atmosferă de entuziasm popular a fost percepută de autorități ca o amenințare. Ca urmare, în 1994 și 1995, accesul Regelui în țară a fost din nou interzis. În 1995, când a dorit să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul țărănist și prieten al Casei Regale, autoritățile l-au împiedicat încă o dată.

Abia în 1997, după venirea la putere a Convenției Democrate Române, situația s-a schimbat. Regele Mihai a primit din nou cetățenia română, iar relațiile dintre Casa Regală și autoritățile de la București au început să se normalizeze. Pașii spre reconciliere au continuat în 2001, când președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Rege la redeschiderea unei galerii de artă la Palatul Regal.

Un moment definitoriu a avut loc în 2011, când Regele Mihai a susținut un discurs istoric în Parlamentul României. Evenimentul a marcat o victorie simbolică a fostului suveran și o recunoaștere a rolului său în istoria națională. Cu toate acestea, rana trecutului a rămas vizibilă: Regele a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu, un gest care a subliniat distanța dintre cele două personalități.

Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017.