EVENIMENT
30 decembrie 1947 – proclamarea Republicii și abdicarea forțată a Regelui Mihai
Astăzi se împlinesc 77 de ani de la abdicarea forţată a regelui Mihai şi instaurarea republicii în România. Semnătura de pe actul de abdicare a pus capăt monarhiei constituţionale instaurate la 10 mai 1866 şi reprezentate de Coroana de Oţel.
La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, moment ce a marcat trecerea României de la monarhie la republică sub influența bolșevică. Deși critici i-au reproșat regelui lipsa sacrificiului suprem, viața sa și a mamei sale erau deja în pericol, iar șantajul exercitat de comuniști a vizat uciderea a 1.000 de tineri arestați în urma unei manifestații pro-regale. Abdicarea regelui nu a fost un act voluntar, ci rezultatul unei amenințări brutale orchestrate de liderii comuniști Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Regele Mihai, izolat politic
România era deja sub ocupație sovietică din august 1944, iar regimul democratic fusese distrus treptat. În martie 1945, primul guvern comunist condus de Petru Groza s-a instalat la București, punând bazele unui regim totalitar. Regele Mihai, deși simbol al suveranității naționale, a fost treptat izolat politic.
În 1945, refuzul premierului Petru Groza de a demisiona l-a determinat pe Rege să inițieze o grevă regală, refuzând să semneze orice act guvernamental. Această poziție a mobilizat simpatia populației, culminând cu manifestații pro-monarhice reprimate violent. Cu toate acestea, în 1946, alegerile parlamentare au fost fraudate de comuniști, consolidându-le puterea și deschizând calea pentru eliminarea adversarilor politici. Partidele istorice au fost scoase în afara legii, iar liderii acestora au fost arestați.
Regele Mihai a semnat abdicarea
La întoarcerea sa în țară, pe 21 decembrie 1947, Regele Mihai a fost primit cu aparentă normalitate, însă presiunea asupra sa creștea. Pe 29 decembrie, a fost convocat la București de Petru Groza sub pretextul unei discuții urgente. A doua zi, la Palatul Elisabeta, regele a fost confruntat cu actul de abdicare și amenințat cu represalii grave. Telefoanele au fost întrerupte, palatul înconjurat de trupe, iar garda regală arestată. Sub presiunea directă și amenințarea cu un masacru, Regele Mihai a semnat abdicarea.
Imediat după abdicare, la doar câteva ore, a fost proclamată Republica Populară Română de către Marea Adunare Națională. Familia Regală a fost plasată sub strictă supraveghere și obligată să se pregătească pentru exil. În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai, alături de Regina-Mamă Elena, a părăsit România, pornind într-un exil forțat care avea să dureze decenii.
42 de ani în exil
După Revoluția din 1989, Regele Mihai, simbol al democrației și al unei Românii libere, a încercat să se întoarcă în țară, după un exil forțat de 42 de ani. Drumul către reconcilierea cu România a fost însă unul anevoios, presărat cu obstacole și refuzuri din partea noii clase politice.
Regele Mihai a întâmpinat o rezistență vehementă din partea regimului condus de Ion Iliescu. Perceput ca o amenințare la adresa legitimității noilor lideri politici, monarhul a fost împiedicat să revină în țară. În 1990, când a încercat pentru prima dată să intre pe teritoriul României, autoritățile i-au blocat accesul. În drumul său spre Curtea de Argeș, mașina regală a fost oprită pe autostrada București-Pitești și forțată să se întoarcă.
Primire triumfală din 1992
În 1992, cu ocazia Paștelui, autoritățile au permis Regelui să revină în țară pentru câteva zile. Vizita a culminat cu un moment istoric: la București, sute de mii de oameni au venit să-l întâmpine și să asculte discursul său. Popularitatea sa uriașă a scindat profund opinia publică și a creat tensiuni politice majore.
Pentru mulți români, Regele Mihai era simbolul continuității și al unei alternative democratice. Această atmosferă de entuziasm popular a fost percepută de autorități ca o amenințare. Ca urmare, în 1994 și 1995, accesul Regelui în țară a fost din nou interzis. În 1995, când a dorit să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul țărănist și prieten al Casei Regale, autoritățile l-au împiedicat încă o dată.
Abia în 1997, după venirea la putere a Convenției Democrate Române, situația s-a schimbat. Regele Mihai a primit din nou cetățenia română, iar relațiile dintre Casa Regală și autoritățile de la București au început să se normalizeze. Pașii spre reconciliere au continuat în 2001, când președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Rege la redeschiderea unei galerii de artă la Palatul Regal.
Un moment definitoriu a avut loc în 2011, când Regele Mihai a susținut un discurs istoric în Parlamentul României. Evenimentul a marcat o victorie simbolică a fostului suveran și o recunoaștere a rolului său în istoria națională. Cu toate acestea, rana trecutului a rămas vizibilă: Regele a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu, un gest care a subliniat distanța dintre cele două personalități.
Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Vineri nu toată lumea a sărbătorit Mica Unire, împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Profitând de vremea de iarnă și de zăpada căzută, sute de clujeni au luat cu asalt pârtiile de schi din județ, mulți dintre ei fiind întâlniți la Mărișel, comună aflată la 50 de km de Cluj-Napoca.
Aici au dat Hora Unirii pe coborâri cu schiurile, săniile sau cu plăcile.
La Mărișel se schiază din luna decembrie 2024, fiind puse la dispoziție sunt patru pârtii cu grade diferite de dificultate, instalație telescaun de 4 persoane, două instații de teleschi, instalație nocturnă, parcare amenanjată și iluminată de 500 locuri, zăpadă artificială, o pârtie de sanie, precum și o stație de încărcare mașini electrice.
”A meritat fiecare oră petrecută pe munte la Mărișel de Mica Unire. Nu am stat în Cluj să ne prindem în Hora Unirii, am preferat coborâri pe schiuri. Lăsăm festivismele altora”, a spus un clujean.
EVENIMENT
Sabău, după egalul ”U” Cluj cu Dinamo: Rezultat echitabil. Cred că a fost un bun spectacol, păcat că nu am reușit să câștigăm
Antrenorul echipei de fotbal ”U” Cluj, Ioan Ovidiu Sabău, consideră că meciul de vineri cu Dinamo, disputat la București, a fost unul frumos pentru nivelul Ligii 1, dinamic, chiar dacă nu s-a marcat niciun gol, scorul final fiind egal, 0-0.
”Ambele echipe au încercat să joace fotbal chiar dacă terenul a fost destul de greu. Sunt două echipe cărora le place să controleze jocul, cu jucători bine pregătiți.
Cred că a fost un bun spectacol, păcat că nu am reușit să câștigăm. Per total, rezultatul a fost echitabil, ar trebui să fim mulțumiți și cu acest egal. Îmi place cum a arătat echipa într-un joc greu cu Dinamo”, a spus Sabău la final.
Acesta a precizat că echipa sa și-a propus de la începutul campionatului să joace de la egal la egal cu orice formație.
”Anul acesta putem să facem ceva deosebit, în primul rând o calificare în play-off, după care ne gândim la alte obiective realiste”, a subliniat antrenorul ”U” Cluj.
EVENIMENT
Cinci suporteri ”U” Cluj s-au bătut între ei pe stadion la meciul cu Dinamo de la București. Au fost amendați de Jandarmerie
Cinci suporteri ai ”U” Cluj au fost scoși, vineri seara, de pe stadion la meciul de fotbal de la București cu Dinamo și duși la autospeciala Jandameriei Capitalei unde au fost amendați în urma unui conflict.
Potrivit jandarmilor, la începutul partidei de fotbal dintre Dinamo București și ”U” Cluj, în Peluza Sud a stadionului s-a iscat un conflict între un grup de suporteri clujeni.
Jandarmii au intervin imediat, iar trei suporteri ai echipei oaspete, apoi încă doi, au fost extrași și duși la autospeciala Jandarmeriei pentru identificare și luarea măsurilor legale împotriva lor.
”Au fost aplicate cinci sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.500 de lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, acestora le-a fost aplicată și măsura complementară de interzicere a accesului la competițiile sportive pe o perioadă de un an”, arată Jandarmeria Capitalei.
Dinamo București și ”U” Cluj au remizat vineri, scorul final fiind 0-0.
Vineri seara, pe Arcul de Triumf din București, a avut loc meciul pentru primul loc în Superliga de fotbal dintre Dinamo și „U” Cluj. Meciul, dominat de clujeni, s-a terminat egal, 0-0, cele două echipe împărțindu-și punctele frățește.
Echipe de start:
DINAMO (4-3-3): Al. Roșca – Sivis, Patriche (cpt.), Mărginean, Luna – Olsen, Gnahore, Cîrjan – Milanov, Selmani, Al. Pop
Rezerve: Golubovic, Al. Stoian – Abdallah, Bordușanu, P. Neagu, Soare, Caragea, Rotund, A. Cristea, Ilincaș, Cr. Costin
Absenți: Opruț, Boateng (suspendați), Homawoo (în afara lotului), Politic (accidentat)
Antrenor Zeljko Kopic
Dinamo – „U” Cluj, 0-0. Și-au împărțit punctele FRĂȚEȘTE
„U” CLUJ (4-3-1-2): Gertmonas – Boboc, Van der Werff, I. Cristea, Chipciu (cpt.) – Bic, Artean, Simion – Nistor – Blănuță, Thiam
Rezerve: Lefter – Oancea, Masoero, B. Mitrea, Briz, Ov. Popescu, D. Codrea, Rață, Oaidă, Bota, Silaghi, Bettaieb
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
Stadion „Arcul de Triumf”
Arbitru Florin Andrei (Târgu Mureș). Asistenți Sebastian Gheorghe (Suceava), Alexandru Vodă (Alba Iulia)
Arbitru VAR Sebastian Colțescu (București). Asistent VAR Daniel Mitruți (Craiova)
Prima repriză s-a desfășurat sub semnul echilibrului. Cele două echipe au jucat pe contre, cu un plus la ocazii pentru „U”. În min.11, Blînuță are o bună ocazie, dar mingea lui trece de puțin pe lângă poartă. Un minut mai târziu, Cîrjan șutează din poziție bună pe lângă poarta lui Gertmonas.
În min.15, Thiam primește o psaă excelentă de la Blănuță dar alunecă și nu poate relua pe poartă. În min.45, Artean are o dublă ocazie.
Deși sunt echipe „prietene”, jucătorii nu s-au menajat deloc. Cristea îl faultează de două ori pe Milanov și vede galben, apoi Chipciu, mult prea nervos, vede și el galben pentru un fault asupra aceluiași bulgar.
În repriza a doua, clujenii sunt mai incisivi, având două mari ocazii, prin Blănuță în min.56 și Bic, în min.58. La rândul lor, pe final de meci, Dinamo are două mari ocazii, prin Mărginean, a cărui minge e scoasă de pe linia porții de Cristea și prin Bordușanu, al cărui șut e respins in extremis de Gertmonas.
Meciul se termină egal, 0-0, puncte împărțite frățește între echipele cu galerii înfrățite.
Notele Cluj24:
Gertmonas 8, – Boboc 6, Van der Werff 6, I. Cristea 7, Chipciu (cpt.) 5, – Bic 6, Artean 6, Simion 6 – Nistor 6 – Blănuță 6, Thiam 7, Oancea 6, Codrea, Rață, Bettaieb 5