Connect with us

EVENIMENT

30 decembrie 1947 – proclamarea Republicii și abdicarea forțată a Regelui Mihai

Publicat


Astăzi se împlinesc 77 de ani de la abdicarea forţată a regelui Mihai şi instaurarea republicii în România. Semnătura de pe actul de abdicare a pus capăt monarhiei constituţionale instaurate la 10 mai 1866 şi reprezentate de Coroana de Oţel.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, moment ce a marcat trecerea României de la monarhie la republică sub influența bolșevică. Deși critici i-au reproșat regelui lipsa sacrificiului suprem, viața sa și a mamei sale erau deja în pericol, iar șantajul exercitat de comuniști a vizat uciderea a 1.000 de tineri arestați în urma unei manifestații pro-regale. Abdicarea regelui nu a fost un act voluntar, ci rezultatul unei amenințări brutale orchestrate de liderii comuniști Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Regele Mihai, izolat politic

România era deja sub ocupație sovietică din august 1944, iar regimul democratic fusese distrus treptat. În martie 1945, primul guvern comunist condus de Petru Groza s-a instalat la București, punând bazele unui regim totalitar. Regele Mihai, deși simbol al suveranității naționale, a fost treptat izolat politic.

În 1945, refuzul premierului Petru Groza de a demisiona l-a determinat pe Rege să inițieze o grevă regală, refuzând să semneze orice act guvernamental. Această poziție a mobilizat simpatia populației, culminând cu manifestații pro-monarhice reprimate violent. Cu toate acestea, în 1946, alegerile parlamentare au fost fraudate de comuniști, consolidându-le puterea și deschizând calea pentru eliminarea adversarilor politici. Partidele istorice au fost scoase în afara legii, iar liderii acestora au fost arestați.

Regele Mihai a semnat abdicarea

La întoarcerea sa în țară, pe 21 decembrie 1947, Regele Mihai a fost primit cu aparentă normalitate, însă presiunea asupra sa creștea. Pe 29 decembrie, a fost convocat la București de Petru Groza sub pretextul unei discuții urgente. A doua zi, la Palatul Elisabeta, regele a fost confruntat cu actul de abdicare și amenințat cu represalii grave. Telefoanele au fost întrerupte, palatul înconjurat de trupe, iar garda regală arestată. Sub presiunea directă și amenințarea cu un masacru, Regele Mihai a semnat abdicarea.

Imediat după abdicare, la doar câteva ore, a fost proclamată Republica Populară Română de către Marea Adunare Națională. Familia Regală a fost plasată sub strictă supraveghere și obligată să se pregătească pentru exil. În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai, alături de Regina-Mamă Elena, a părăsit România, pornind într-un exil forțat care avea să dureze decenii.

42 de ani în exil

După Revoluția din 1989, Regele Mihai, simbol al democrației și al unei Românii libere, a încercat să se întoarcă în țară, după un exil forțat de 42 de ani. Drumul către reconcilierea cu România a fost însă unul anevoios, presărat cu obstacole și refuzuri din partea noii clase politice.

Regele Mihai a întâmpinat o rezistență vehementă din partea regimului condus de Ion Iliescu. Perceput ca o amenințare la adresa legitimității noilor lideri politici, monarhul a fost împiedicat să revină în țară. În 1990, când a încercat pentru prima dată să intre pe teritoriul României, autoritățile i-au blocat accesul. În drumul său spre Curtea de Argeș, mașina regală a fost oprită pe autostrada București-Pitești și forțată să se întoarcă.

Primire triumfală din 1992

În 1992, cu ocazia Paștelui, autoritățile au permis Regelui să revină în țară pentru câteva zile. Vizita a culminat cu un moment istoric: la București, sute de mii de oameni au venit să-l întâmpine și să asculte discursul său. Popularitatea sa uriașă a scindat profund opinia publică și a creat tensiuni politice majore.

Pentru mulți români, Regele Mihai era simbolul continuității și al unei alternative democratice. Această atmosferă de entuziasm popular a fost percepută de autorități ca o amenințare. Ca urmare, în 1994 și 1995, accesul Regelui în țară a fost din nou interzis. În 1995, când a dorit să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul țărănist și prieten al Casei Regale, autoritățile l-au împiedicat încă o dată.

Abia în 1997, după venirea la putere a Convenției Democrate Române, situația s-a schimbat. Regele Mihai a primit din nou cetățenia română, iar relațiile dintre Casa Regală și autoritățile de la București au început să se normalizeze. Pașii spre reconciliere au continuat în 2001, când președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Rege la redeschiderea unei galerii de artă la Palatul Regal.

Un moment definitoriu a avut loc în 2011, când Regele Mihai a susținut un discurs istoric în Parlamentul României. Evenimentul a marcat o victorie simbolică a fostului suveran și o recunoaștere a rolului său în istoria națională. Cu toate acestea, rana trecutului a rămas vizibilă: Regele a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu, un gest care a subliniat distanța dintre cele două personalități.

Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017.




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: „U” Cluj câştigă în deplasare la Farul în doar 10 oameni. Fotbalist crescut de alb-negri, printre cei mai buni!

Publicat

Farul - "U" Cluj bucurie jucatoro

Farul – „U” Cluj din etapa cu numărul 6 a Superligii din România s-a terminat cu victoria alb-negrilor, care au jucat 80 de minute + 7 de prelungiri cu un om în minus.

Meciul a început excelent pentru „studenţi”, care au deschis rapid scorul prin Dino Mikanovic. Fundaşul dreapta croat a apărut perfect în careul advers şi dintr-o poziţie complicată, a reluat perfect din vole cu latul, iar mingea s-a dus în bara transversală şi apoi în gol (min. 4). Assistul, la fel de inspirat, i-a aparţinut nou-venitului Andrei Gheorghiţă.

În minutul 10, însă, stoperul Iulian Cristea a fost eliminat după ce l-a ţinut pe Işvan în postură de ultim apărător, iar alb-negrii au fost nevoiţi să continue meciul cu un om mai puţin pe teren. La această fază, gazdele au cerut penalty, motivând că faultul s-a terminat în careu, dar arbitrul Florin Andrei a dictat doar lovitură liberă de la 16 metri.

Junior crescut de „U” Cluj, printre cei mai buni

Farul a atacat, a avut ocazii, dar printre remarcaţii de la „U” Cluj a fost şi portarul Iustin Chirilă (19 ani), fotbalist crescut de Academia Universităţii Cluj, care a fost împrutat sezonul trecut la FC Voluntari în Liga a II-a, iar anul acesta s-a întors la echipa alb-negrilor. Chirilă este pentru al doilea meci consecutiv titular în echipa lui Sabău şi nu a dezamăgit, salvându-şi echipa în mai multe rânduri.

Echipa patronată de Gheorghe Hagi a avut mari ocazii chiar şi în prelungirile partidei, dar Chirilă şi şansa le-au adus trei puncte oaspeţilor, care opresc seria de meciuri fără victorie. Echipa lui Sabău nu mai câştigase în Superliga din prima etapă, când a bătut Metaloglobus în deplasare.

Pentru Universitatea Cluj urmează meciul cu Dinamo, sâmbătă, de la 21:30, pe Cluj Arena.

Farul – „U” Cluj scor final 0-1 (0-1)

Farul: Buzbuchi – Furtado (Fabinho 46′), Larie, Ţîru, Ganea – Ramalho (Cojocaru 46′), Dican (Seruca 62′), Radaslavescu – Vînă (Markovic 73′), Işfan, Tănasă (Sima 83′). Antrenor: Ianis Zicu

„U” Cluj: Iustin Chirilă – Mikanovic, Codrea, I.Cristea, Chipciu – Simion, Artean, Bic (Fabry 60′), Nistor, Gheorghiţă (Silva 60′) – Lukic (Trică 90′). Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău.

Farul – „U” Cluj, fazele video

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Poziția AUR față de întâlnirea președinților Americii, Donald Trump, și al Federației Ruse, Vladimir Putin

Publicat

aur

AUR salută reuniunea celor doi președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, și sprijină eforturile pentru oprirea războiului din Ucraina care aduce atâta suferință poporului vecin și generează atâtea distrugeri statutului ucrainean.

La fel ca și Summitul NATO din Olanda (Haga, 24-25 iunie 2025), reuniunea celor doi președinți din 15 august 2025 a demonstrat, în mod limpede, că Statele Unite ale Americii rămân singurul actor relevant în materie de securitate în spațiul euroatlantic, unicul capabil să joace un rol relevant la nivel global.

Solicitările AUR către autoritățile române

Ținând seama de acest adevăr incontestabil, AUR solicită imperios autorităților române să adopte următoarele poziții de principiu.

În primul rând, să resuscite Parteneriatul strategic cu SUA, singurul garant real de securitate al țării noastre, alături de apartenența la NATO. Chemarea ambasadorului României de la Washington ar fi un prim pas în acest sens. Să accepte că NATO este singura structură militară capabilă să ne apere în fața unei agresiuni externe, iar adevăratul lider al organizației rămâne SUA.

În al doilea rând, să își coordoneze cu SUA politica de apărare, poziția față de conflictul din Ucraina, poziția față de criza din Orientul Mijlociu și Apropiat sau participarea la ReArm Europe și să renunțe la a mai urma liderii europeni în politica globală și de securitate, dată fiind lipsa de relevanță a acestora la nivel global. Ambițiile mari nu pot compensa abilități sau capabilități mici.

Totodată, să abandoneze ideea de a căuta alternative iluzorii la NATO, respectiv implicarea în proiecte de tip ReArm, menite să promoveze o așa-zisă „armată europeană”, pentru că acest proiect european concurează și dublează cheltuielile pe linie NATO și, în plus, pune accentul pe achiziții europene de armament, în detrimentul celor americane.

De asemenea, UE nu trebuie să se ocupe de problema de securitate a europenilor, în afara structurilor NATO sau al parteneriatului cu SUA. Este inutil, dublează eforturile, și oricum nu poate compensa nici material, nici profesional nici în termeni de descurajare eventualii inamici. Asumarea de către UE, sub egida Bruxelles-ului, a problematicii de apărare a continentului european este o veritabilă sinucidere strategică a continentului nostru.

Poziția României privind Ucraina

În ceea ce privește atitudinea concretă față de problematica ucraineană, AUR deplânge poziția României de actor pasiv, irelevant, în acest dosar, indiferent de faptul că România are cea mai mare graniță europeană cu statul ucrainean. Este un eșec evident și rușinos de politică externă.

Propunerile AUR pentru dosarul ucrainean

În contextul negocierilor americano-ruse, AUR solicită autorităților române o poziționare activă pe dosarul ucrainean, bazată pe o consultare națională, care să plece de la două premise majore.

Una dintre premise este coordonarea poziției României cu partenerul strategic american pe acest dosar și renunțarea la poziția pasivă, de subordonare, față de actorii europeni, care, în pofida retoricii, s-au dovedit incapabili să oprească războiul din Ucraina.

Elaborarea și definirea unei poziții a României în cadrul UE, coordonată cu partenerul american, pentru elaborarea unui Tratat de Pace European extins în care să fie incluse și clauze referitoare la granița de Est a spațiului euro-atlantic, respectiv frontiera cu R. Moldova. România trebuie să propună și să susțină ideea, la toate forurile internaționale, că singura garanție de prosperitate și securitate pe termen mediu și lung pentru cetățenii R. Moldova este reunirea cu România în cadrul UE și NATO.

O altă premisă este elaborarea unei poziții concrete, constructive și eficiente, în ceea ce privește proiectul unui hub regional pentru reconstrucția Ucrainei. Nimeni nu a definit până acum, la nivelul statutului român, ce ar însemna o asemenea postură, care ar fi rolul Bucureștiului și valoarea adăugată pe care țara noastră o poate aduce în acest proiect. Și pe această dimensiune, România este tot pasivă și irelevantă la nivel european.

Drepturile românilor din Ucraina

AUR solicită autorităților române ca, în orice discuție care vizează Ucraina, să nu uite de situația minorității române din țara vecină, care poate deveni liantul de bază al relațiilor, dar și un veritabil barometru, al relațiilor bilaterale dintre București și Kiev. Drepturile etnice și religioase ale românilor nu sunt o opțiune benevolă, ci o obligație europeană pe care trebuie să și-o asume ambele state, necondiționat.

Citește mai departe

EVENIMENT

Bolojan: Investițiile din PNRR continuă planificat. Vor primi finanțare proiectele finalizate până la sfârșitul lui august 2026

Publicat

De

Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administrației publice locale și prioritizării proiectelor de investiții din fonduri publice.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate propunerile primarilor de municipii și au fost clarificate o serie de aspecte referitoare la măsurile de reformă administrativă, precum și la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

”Investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene.

După ordonanța de urgență pe care o vom aproba în ședință de Guvern, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, și care vor fi în continuare finanțate”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Alte surse de finanțare

De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanțare din PNRR și care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi preluate pentru a fi susținute prin alte programe financiare fie europene, fie din fonduri naționale.

Un alt subiect important al discuției de la Palatul Victoria, s-a referit la reforma administrației publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale.

Reprezentanții Guvernului și primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar și despre descentralizarea resursei umane.

Reducerea angajaților

Reforma impozitului asupra proprietății, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajați din administrația publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi.

La consultările de astăzi de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marin Țole.
De asemenea, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România a participat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. ”O comunitate vie are întotdeauna viitor”. Mesajul președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, la gala Zilelor Maghiare din Cluj

Publicat

Ungariei

Deschiderea oficială a ZilelorCulturale Maghiare a avut loc luni, de la ora 19.00, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. În fața publicului, președintele Ungariei, Sulyok Tamas, a transmis un discurs puternic despre identitatea, tradițiile și viitorul comunității maghiare, subliniind că cultura maghiară este de neșters din trecutul orașului, și, cu siguranță, va aparține și viitorului acestuia.

„Nu trebuie să demonstrăm trecutul”

Sulyok a arătat că existența și succesul de peste 15 ani al Zilelor Culturale Maghiare sunt dovada vie a rolului comunității maghiare în istoria și prezentul Clujului.

„Existența de peste un deceniu și jumătate a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj și succesul lor nu sunt pentru noi dovada că aici trăiesc și maghiari, ca parte integrată a orașului. Asta nici o minte sănătoasă nu a putut să conteste vreodată.

Nu trebuie să demonstrăm trecutul – filele istoriei o fac în locul nostru.
Nu trebuie să demonstrăm prezentul – faptele vorbesc de la sine.”

Comunitatea, între tradiție și viitor

În mesajul său, șeful statului ungar a vorbit despre valoarea solidarității și despre forța pe care comunitatea o trage din istorie:

„Astăzi, fiecare maghiar arată prin simpla prezență că e minunat să fim împreună, să ne bucurăm împreună, să fim mândri împreună de valorile noastre comune.

O comunitate vie se arată aici prin bogăția, diversitatea, culorile culturii sale și felul în care membrii ei știu să sărbătorească. O comunitate puternică ce se păstrează pe sine prin faptul că își păzește valorile străvechi și, în același timp, creează și altele noi”.

„Construim împreună”

Sulyok Tamas a pus accent și pe provocările actuale ale lumii moderne, atrăgând atenția că doar unitatea poate asigura continuitatea comunității.

„Astăzi, când provocările vieții, criza valorilor și ispitele lumii mai degrabă ne despart decât ne leagă. În astfel de vremuri, omul se confruntă cu dilema dacă nu ar fi mai bine să se ocupe doar de sine și să-și așeze singur, unul câte unul, cărămizile pentru construirea propriei vieți.
Cred că poporul maghiar din Ardeal nu s-a clătinat nici în lumea modernă și a ales din nou calea deja dovedită. Construiește împreună”, a subliniat președintele Ungariei.

Zilele Maghiare, un reper pentru comunitate

Președintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a reamintit contextul apariției ideii organizării Zilelor Culrurale în 2009, într-o perioadă în care comunitatea încă resimțea efectele „vremurilor lui Funar”.

„Această idee, propusă de Gergely Balázs, a întărit foarte mult sentimentul nostru de acasă și faptul că, începând cam din 2010, ne manifestăm cu totul altfel, comunitar, în spațiile publice, decât o făcuserăm până atunci”, a spus acesta.

Csoma a subliniat că Zilele Culturale Maghiare „nu sunt doar un festival și nici doar un eveniment cultural, ci și un loc de întâlnire, unde ne revedem cu prieteni vechi și ne amintim că limba noastră trăiește în viața de zi cu zi”.

„Un etern constant”

Președintele executiv al Consiliului Național Maghiar din Transilvania a descris evenimentul drept o ancoră identitară pentru comunitate.

„Zilele Maghiare din Cluj sunt și ele un astfel de „etern” constant. Viața noastră, speranțele noastre, trecutul și prezentul nostru sunt legate de Transilvania, de Cluj. De aici plecăm, pentru ca apoi, mai bogați în experiențe, să ne întoarcem aici”, a subliniat acesta.

„Patria este acolo unde ne simțim acasă”

Fondatorul evenimentului, Gergely Balázs, a evocat memoria poetului clujean Szőcs Géza și a vorbit despre dimensiunea culturală și emoțională a apartenenței.

„Din când în când ne punem întrebarea: unde este și până unde se întinde patria? Răspunsul nu poate fi altul decât că patria este acolo unde, ca o comunitate care trăiește împreună, ne simțim acasă. Sau, dacă vreți, folosind motto-ul de anul acesta: acolo unde suntem <<la locul nostru>>”, a precizat Gergely.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au ajuns la ediția cu numărul 16 și se desfășoară în perioada 16–24 august. Evenimentul adună anual zeci de mii de participanți și reprezintă una dintre cele mai importante manifestări culturale ale comunității maghiare din Transilvania.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate